Lucian Pamfile

Piața de energie electrică europeană se confruntă astăzi cu multiple provocări, adăugând noi dimensiuni crizelor pe care trebuie să le depășim. Aproape fiecare zi marchează noi regândiri ale strategiilor pe care se bazează companiile de energie, ceea ce face ca evoluțiile prețurilor să nu mai fie determinate strict de fundamente comerciale, ci și de impulsuri și subiectivism. Observăm activ cum prețul energiei electrice depășește praguri record, fără șanse de scădere pe termen scurt, în timp ce volatilitatea tot mai mare și incertitudinea cresc apetența actorilor din piață să acționeze, pe de-o parte, cu mai multă prudență, iar pe de altă parte, în baza impulsurilor de moment. 

Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU), numită şi piaţa spot, este, de multe ori, exemplul perfect a ceea ce înseamnă emoție versus rațiune, subiectivism versus principii obiective, care ar defini în mod normal un preț corect al energiei tranzacționate. Teama că nu își pot acoperi întreg necesarul de energie în baza portofoliilor, suprapusă unei serii de evenimente cu impact la nivel global și regional, au împins participanții la piață să plătească pentru energia achiziționată mai mult decât au făcut-o vreodată în trecut, astfel încât să își reducă cât pot de mult cantitățile de energie care ar putea ajunge ca dezechilibre în sistem – acolo unde costurile penalizatoare ajung să fie considerabil mai mari decât în PZU. Însă aceste impulsuri de moment, accentuate în vara acestui an și devenind, între timp, mai degrabă regulă decât excepție, pot reprezenta una dintre cauzele pentru care prețul energiei tranzacționate în piața spot este de trei sau chiar de mai multe ori mai mare decât a fost vreodată, de la momentul lansării acestei piețe în România, în anul 2005.

PZU are o dinamică aparte și este una dintre componentele de bază în asigurarea funcționalității întregului sistem, dar despre care se cunosc foarte puține lucruri în rândul publicului nespecializat. PZU este o componentă a pieţei angro de energie electrică, pe care se realizează tranzacţii orare ferme, cu energie electrică cu livrare în ziua următoare zilei de tranzacţionare. Astfel, ea reprezintă un instrument la dispoziţia actorilor din piață pentru asigurarea, în ziua de livrare, a echilibrului între portofoliul de contracte bilaterale, prognoza de consum şi disponibilitatea tehnică a unităţilor de producție. Surplusul sau deficitul de energie electrică activă se poate echilibra prin vânzarea sau cumpărarea acestuia din PZU. Deoarece tranzacţiile se desfăşoară separat pentru fiecare interval de tranzacţionare, PZU cuprinde 24 de pieţe independente (aferente fiecărui interval orar dintr-o zi), corespunzătoare livrării de energie electrică la o putere constantă în intervalul de tranzacţionare respectiv. 

De-a lungul timpului, această piață a evoluat și a trecut la funcționarea în mecanism cuplat la nivel european, iar odată cu implementarea proiectului (Interim Coupling) burselor europene de energie electrică – pornită în luna iunie a acestui an, pentru început la nivel de regiuni – piețele spot din Europa vor fi practic unite, urmărind să devină o piață unică paneuropeană integrată a energiei electrice pentru ziua următoare. La nivel teoretic, acest lucru înseamnă creșterea eficienței globale a tranzacționării pentru ziua următoare prin promovarea concurenței efective și permițând o utilizare mai eficientă a resurselor de generare în întreaga Europă. Totodată, prin acțiunea rezultată de Cuplarea prin Preț a Regiunilor (PCR), s-a urmărit și atingerea unui obiectiv crucial al UE, acela de a se crea o piață europeană armonizată de energie electrică, care este de așteptat să crească lichiditatea, eficiența și, finalmente, bunăstarea socială.

Însă întreaga scenă economică, politică și socială din Europa este diferită astăzi față de așteptările pe care bursele de energie le-au conturat inițial. Pandemia de COVID-19 a schimbat fundamentele de funcționare ale pieței și modul de gestiune al energiei electrice. Odată cu revenirea la un consum normal, după un an dificil, cu multiple provocări, a crescut și incertitudinea față de cât de mult ar trebui companiile să-și acopere portofoliile pe termen mediu și lung. În plus, pe fondul unor creșteri neașteptate ale cotațiilor mai multor mărfuri din energie, cu livrare pe termen scurt și lung (barilul de petrol, gazul natural și cel lichefiat, cărbunele) și a conturării ideii unei ierni viitoare dificile, care ar pune presiune pe sisteme, prețurile energiei electrice au crescut neașteptat de mult.

Prin urmare, în cazul României, dintr-un instrument conceput să ajute cu o ultimă ajustare a portofoliilor de energie la nivel orar, pus la dispoziția participanților de către operatorul pieței (Opcom), piața spot reprezintă astăzi mai mult de o treime din tot ce se tranzacționează în țara noastră – respectiv, tranzacțiile înregistrează o cotă de 40% față de consumul național prognozat la nivel național. Acest lucru face din PZU un pilon cu importanță sporită al pieței angro de energie electrică, în detrimentul piețelor centralizate a contractelor bilaterale cu livrare pe termen lung (piața forward). Practic, un volum mai mare de energie activă din sistem trece prin piața spot, punând astfel o presiune mai mare atât pe participanți, dar mai ales pe preț, care se formează pe intersecția dintre cerere și ofertă. 

Sursă date: Opcom, Raportări lunare de piață

 Există însă și alți factori care au contribuit la evoluția din prezent a prețului spot. O cerere crescută de electricitate apărută în timpul verii, cauzată de un val de căldură în România și în întreaga regiune, a fost printre primii factori care au deschis calea creșterii prețurilor mult peste nivelul din anii trecuți. Ca urmare a acestei creșteri de preț în PZU, au început să apară dificultăți în achiziționarea energiei de către participanți, ajungând ca acele cantități să reprezinte dezechilibre în sistem și crescând astfel costurile în piața de echilibrare (unde, începând din luna februarie a acestui an, odată cu trecerea la intervalul de decontare de 15 minute și introducerea unui preț mixt, atât unic, cât și diferit în anumite intervale de surplus și deficit, prețurile au variat între 2.500 lei/MWh și -2.500 lei/MWh, dinamica lor fiind influențată și de starea sistemului).

Sursă date: Opcom, Rezultate PZU RO

În acest context de creștere a prețurilor într-o perioadă atât de scurtă, s-a putut observa faptul că sentimentul de “panică” de moment și temerea adusă de costurile tot mai mari au fost motoarele evoluției care a urmat. Fără suficient timp pentru a face analize la rece sau estimări mai clare asupra costurilor reale pe care energia produsă ar trebui să le aibă, riscul ca participanții la piața spot să-și crească prețul unitar maxim ofertat în PZU, la care sunt dispuși să cumpere o cantitate de energie electrică, a devenit real și s-a putut observa, treptat, o creștere a prețului de închidere al pieței. 

Suplimentar acestei evoluții, care părea inițial doar un hop temporar, întreg sectorul energetic a început să dea semne de îngrijorare și pe termen mai lung. Producția din surse regenerabile s-a dovedit a fi mai mică în a doua parte a anului, spre deosebire de anii trecuți. Creșterea cererii de gaz în toată lumea, combinată cu o scădere a cantităților gazului așteptat să fie disponibil în această iarnă în întreaga Europă (folosit inclusiv pentru producția de electricitate) și cu ieșirea de pe piață a unor companii de energie din România și Europa, care nu au mai putut face față prețurilor mari, au contribuit la amplificarea îngrijorărilor participanților la piață și, pe cale de consecință, la amplificarea acțiunilor subiective, determinate de emoții, în detrimentul raportării la fundamentele obiective de funcționare a piețelor. 

Astfel, odată cu închiderea pieței spot la prețuri tot mai mari în multe intervale orare, în special în orele de vârf de consum, combinată cu informații tot mai dese cu privire la existența unor lipsuri pe partea de producție a energiei electrice pentru această iarnă, presiunea pe piața spot a devenit tot mai mare – iar companiile de energie care nu au reușit să mai cumpere energie din piața forward au ajuns să o cumpere din PZU, sperând că prețurile vor fi mai mici aici. Însă efectul a fost opus. PZU este și o piaţă de tip speculativ, iar preţurile practicate au crescut la niveluri exagerate, chiar dacă realitatea arată că producția de energie electrică este încă la nivelul anilor trecuți și din aceleași tipuri de surse.

Iarna bate deja la ușă, iar situația din piața de energie este departe de a nu mai fi îngrijorătoare. Impredictibilitatea costurilor pentru achiziția energiei electrice și problemele financiare ale participanților din piață sunt tot mai des întâlnite. Însă emoția nu ar trebui accentuată, acțiunea impulsivă nu ar trebui încurajată, iar participanții la piața spot ar trebui să analizeze la rece situația și să acționeze ca atare. Asta înseamnă că strategiile de achiziționare ar trebui actualizate, astfel încât fie să scadă presiunea pe această piață (participanții acoperindu-și nevoia de energie prin contracte forward), fie să se mai reducă, treptat, nivelul prețului maxim ofertat în PZU. Nu emoția trebuie să ghideze o piață, chiar dacă teoriile comportamentale se aplică și în energie, ci logica sa obișnuită de funcționare, în special atunci când scopul este de a ajuta participanții și de a contribui la stabilizarea unui domeniu cu efecte imediate pentru bunăstarea noastră. 


Articol publicat în Mesagerul Energetic nr. 221 Martie-Aprilie 2022, Buletin informativ al Comitetului Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), pag 10-12.

Autor: Lucian Pamfile, membru FEL și Șef Serviciu Short Term Power, ENGIE România.